Dr. Razvan Ioan Trascu, medic de medicina
generala, Centrul de Diagnostic Clinic International, Bucuresti.
Articol preluat din publicatia Medicina Moderna pentru sectiunea EMC medicina interna, luna august 2008.
Rezumat. Articolul
realizeaza o succinta trecere in revista a datelor de specialitate privind
diagnosticul si tratamentul insuficientei cardiace, aplicabile in mod
particular in unitătile de asistenta medicala primara.
Articol preluat din publicatia Medicina Moderna pentru sectiunea EMC medicina interna, luna septembrie 2007.
Delia Donciu*, Corina Costache*, H. Balan*
*U.M.F. "Carol Davila", Bucuresti, Clinica Medicala II, Spitalul Judetean
Ilfov Sf. Imparati Constantin si Elena": Dr. Delia Donciu, sef de lucrari; Dr. Corina
Costache, asistent univ; Conf. univ. dr. Horia Balan.
Articol pentru sectiunea EMC medicina interna, luna aprilie 2007
Angela Berzescu [1], A. Craciunescu [2]
[1] medic primar boli interne, Spitalul
Universitar CF Witting Bucuresti
[2] Spitalul Universitar Bucuresti
Rezumat. Pentru prognosticul pe
termen lung si evaluarea riscului cardiovascular au fost propusi diversi
indicatori, printre care si HVS. Relatia dintre HVS si riscul cardiovascular
este bine demonstrata. Diagnosticarea ecografica a HVS ofera date mai precise in
legatura cu masa VS comparativ cu electrocardiograma. Framingham Heart Study a
relevat ca masa VS este puternic corelata cu riscul crescut de complicatii,
precum si cu mortalitatea in populatia generala. Cea mai cunoscuta explicatie
pentru raportul HVS-risc cardiovascular afirma ca HVS functioneaza ca
indicator-surogat pentru riscul cardiovascular, reprezentand influenta
cumulativa a altor factori de risc cunoscuti. Variabilitatea circadiana a TA
este un alt factor care influenteaza HVS, studiile oferind diferite profiluri
la pacienti "dipper" si "non-dipper". Unele date sugereaza ca HVS
poate influenta direct riscul cardiovascular. Regresia HVS reprezinta un
raspuns la tratamentul antihipertensiv, este un fapt dovedit, exceptie facand
hidralazina si minoxidilul. Unele studii sugereaza ca regresia HVS amelioreaza
prognosticul cardiovascular.
Dr.
Mihai Cezar Popescu, Clinica Medicala II, Spitalul Universitar CF
Witting, Bucuresti.
Studii
epidemiologice largi, acumulate pe parcursul ultimelor decenii aduc
argumente convingatoare pentru readucerea in atentia medicului
practician a riscului cardiovascular, a factorilor de risc si a
modalitatilor de contracarare a acestora. Sunt prezentate definitii
si clasificari moderne, accentuandu-se pe aspectele practice. Este
propusa si delimitarea unei noi categorii de factori de risc
cardio-vascular: factorii de risc aleatori. Evaluarea modului in care
va fi cuantificata contributia acestora in calculul riscului si
ponderea lor la nivel populational se propune ca subiect al unor
studii ample, in viitor. Este prezentata pe scurt si strategia de
identificare si de combatere a factorilor de risc cardiovasculari.
Autori:
Dr. Serban Radu, medic primar cardiolog, Policlinica “Sf. Ilie”, Craiova
Dr. Madalina Radu, Medic Specialist, Institutul Oncologic “Prof. Dr. A. Trestioreanu”, Bucuresti
HTA impreuna cu colesterolul si tabagismul sunt considerati cei mai importanti factori de risc ai aterosclerozei. Alterand peretele arterial, mecanismul degenerescentei intra intr-un cerc vicios. Remodelarea arteriala a devenit un concept-cheie al fiziopatologiei HTA, sursa de multiple aplicatii farmacologice. Unul din scopurile principale ale tratamentului antihipertensiv este corectarea remodelarii arteriale si intreruperea acelui cerc vicios. Scopul corectarii remodelarii este incetinirea aterosclerozei la nivelul marilor trunchiuri arteriale, prezervand proprietatile elastice ale peretelui arterial si, in plus, sa diminue structural rezistentele periferice si sa diminue reactivitatea arterelor la stimuli si sa mentina rezerva de perfuzie a organelor-tinta.
Autori:
Prof. Dr. Carmen Ginghina, U.M.F. 'Carol Davila', Institutul de Boli Cardiovasculare 'Prof. Dr. C.C. Iliescu', Bucuresti.
Dr. Dana Ciovica
Sindroamele coronariene acute la pacientii diabetici constituie un capitol special. Articolul prezinta o serie de aspecte privind amploarea problemei, particularitati clinice si fiziopatologice, atitudini terapeutice.
Hypertrophic Cardiomyopathy - a Modern Clinical and Therapeutical Perspective
Articol din publicatia Timisoara Medical Journal nr. 3/2005 Full text [membership required, free registration]
Rodica Dan, Lucian P. Petrescu, Denise Dragulescu, Stefan. I. Dragulescu
Institute for Cardiovascular Medicine Timisoara
Hypertrophic cardiomyopathy (HCM) is a relatively common familial cardiac disease, with a broad clinical spectrum, with an important premature cardiovascular risk, including sudden death, but also with incapacitating symptoms, especially in young patients.
The Effect of Fosinopril and Lercanidipine on Oxidative Stress in Elderly Patients with Isolated Systolic Hypertension
Articol din publicatia Timisoara Medical Journal nr. 3/2005 Full text [membership required, free registration]
Ioana Dana Alexa, Adrian Covic, Florentina Palade, Larisa Panaghiu, Paul Gusbeth-Tatomir, Gabriel Ungureanu
Department of Internal Medicine- Nephrology, Parhon University Hospital, University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Popa Iasi, Romania
Background: High oxidative stress appears to be related to high cardiovascular risk particularly in populations like elderly patients with isolated systolic hypertension (ISH). Few data are available on the effect of angiotensin-converting enzyme inhibitors (ACEI) and calcium-channel blockers (CCB) in this population. We aimed to examine the effect of treatment with fosinopril and/or lercanidipine on several parameters of oxidative stress as proatherogenic factors in elderly patients with ISH.
STEM CELLS TRANSPLANTATION AFTER LATE REPERFUSION IN PATIENTS WITH ACUTE MYOCARDIAL INFARCTION
Articol din publicatia Timisoara Medical Journal nr. 3/2005 Full text [membership required, free registration]
Bogdan Mut-Vitcu, Stefan I. Dragulescu, Virgil Paunescu, Daniela L. Popa, Adina Ionac, Simona Popa, Milovan Slovenski, Petre Deutsch, Erika Deak, Calin Tatu, Valentin Ordodi, Adriana Plesa, Simona Dragan, Andreea Dragulescu, Daniela Maximov, Mircea Crisnic, Marius Sintean, Horia Cioloca, Dan Gaita, Mirela Tomescu, Marius Blendea
Introduction: Experimental and clinical studies suggest that transplantation of bone marrow derived stem cells (BMC) beneficially affect left ventricular (LV) remodeling process after acute myocardial infarction (MI) and contribute to the regeneration and neovascularization of ischemic myocardium.